L. reuteri: Capsulă sau iaurt – ce funcționează mai bine?

L. reuteri: Kapsel oder Joghurt – was wirkt besser?

Publicat pe 4 iunie 2025

Este suficient să iei L. reuteri doar câteva zile sub formă de capsule – sau iaurtul este pe termen lung mai util?

Întrebarea dacă se poate lua Limosilactobacillus reuteri doar câteva zile sub formă de capsule și astfel să se schimbe permanent ceva în intestin este frecvent pusă. Iată cele mai importante fapte științifice confirmate în acest sens:


1. Colonizare temporară, fără colonizare permanentă

Spre deosebire de ce cred mulți, L. reuteri nu colonizează permanent intestinul atunci când este administrat oral. Mai multe studii arată că chiar și tulpinile probiotice cu toleranță și efect ridicat trec de obicei doar temporar prin intestin, atât timp cât sunt administrate regulat. Dacă administrarea este oprită, cantitatea detectabilă a acestor bacterii dispare în câteva zile până săptămâni (Walter et al., 2018; Derrien & van Hylckama Vlieg, 2015).

 

Aceasta se datorează, printre altele, faptului că la oamenii din societățile occidentale nișele ecologice originale pentru aceste bacterii au fost pierdute din cauza alimentației moderne, medicamentelor (în special antibiotice) și standardelor de igienă (Blaser, 2014). O colonizare permanentă reușește în aceste condiții doar rar.

 

Luarea capsulelor doar câteva zile, de regulă, nu este suficientă. Contează administrarea continuă, asemănător unei plante care trebuie udată regulat pentru a crește.


2. Capsulă vs. iaurt – diferențe în efect și costuri

În timp ce capsulele cu L. reuteri sunt o opțiune comodă, iaurtul făcut acasă oferă mai multe avantaje:

  • Costuri: Dintr-o singură capsulă pot rezulta prin fermentație până la 20 de porții de iaurt. Acest lucru face iaurtul semnificativ mai ieftin – mai ales la utilizare zilnică.
  • Dozaj: Iaurtul conține un număr de germeni mult mai mare decât o singură capsulă. Cercetările arată că efectele probiotice sunt adesea dependente de doză (Ouwehand et al., 2002).
  • Metaboliți suplimentari: În timpul fermentației se formează substanțe postbiotice precum acizi grași cu lanț scurt, vitamine B sau peptide bioactive, care pot avea un efect suplimentar benefic pentru sănătate (Wegh et al., 2019).


Rata de supraviețuire a probioticelor în stomac: capsule vs. iaurt

Provocări pentru probiotice în stomac

Stomacul uman, cu pH-ul său acid (aproximativ 1,5 până la 3,5), reprezintă o barieră semnificativă pentru probioticele administrate oral. Multe tulpini probiotice sunt sensibile la această aciditate și pot fi inactivate în timpul trecerii prin stomac.


Rata de supraviețuire în capsule probiotice

Un studiu a investigat rezistența diferitelor probiotice comerciale la condiții simulate de stomac. Rezultatele au arătat că multe dintre aceste produse, în special cele fără un înveliș rezistent la sucul gastric, au avut o rată scăzută de supraviețuire. Unele produse au prezentat după 90 de minute într-un mediu acid (pH 2) o reducere a bacteriilor viabile cu până la 3 logaritmi, echivalentă cu o reducere de 1.000 de ori.


O altă investigație a confirmat că multe capsule probiotice fără mecanisme speciale de protecție nu sunt suficient de rezistente la acizii gastrici și biliari, ceea ce pune în discuție eficacitatea lor.


Rata de supraviețuire în produse lactate fermentate precum iaurtul

În contrast, produsele lactate fermentate precum iaurtul oferă o matrice protectoare pentru bacteriile probiotice. Un studiu a arătat că tulpinile probiotice din iaurt au o rată mai mare de supraviețuire în timpul trecerii prin stomac. Acest lucru se datorează capacității tampon a proteinelor din lapte și a altor componente ale iaurtului, care cresc pH-ul în stomac și astfel atenuează efectul acid.

De asemenea, s-a constatat că combinarea probioticelor cu produse lactate îmbunătățește semnificativ rata de supraviețuire a bacteriilor comparativ cu apa. Într-un studiu, anumite tulpini de Lactobacillus au supraviețuit în lapte cu până la 197 % mai bine decât în apă.

 

Rata de supraviețuire a bacteriilor probiotice în timpul trecerii prin stomac este esențială pentru eficacitatea lor în intestin. Studiile arată că produsele lactate fermentate precum iaurtul oferă un mediu protector care atenuează efectul acid al stomacului și astfel cresc rata de supraviețuire a probioticelor. În contrast, multe capsule probiotice, în special cele fără înveliș rezistent la sucul gastric, pot avea o rată de supraviețuire mai scăzută.

 

Prin urmare, consumul regulat de iaurt probiotic poate fi o metodă mai eficientă de a beneficia de avantajele bacteriilor probiotice.

 

3. Efectul pe termen lung necesită administrare pe termen lung

Multe dintre efectele pozitive documentate ale L. reuteri, cum ar fi producția de oxitocină, masa musculară, somnul sau starea de spirit, au apărut în studii abia după câteva săptămâni de administrare zilnică. Efectul nu se bazează doar pe o colonizare pe termen scurt, ci pe interacțiunea constantă a bacteriilor cu sistemul imunitar, sistemul nervos intestinal și axele hormonale (Varian et al., 2016; Poutahidis et al., 2013).


Rezumat:

  • Administrarea capsulelor cu L. reuteri doar câteva zile nu este suficientă, deoarece tulpina nu se stabilește permanent în intestin.
  • Pentru un efect durabil este necesară o administrare regulată.
  • Iaurtul făcut acasă este mai eficient, mai ieftin și conține substanțe suplimentare benefice pentru sănătate.
  • Efectele pozitive apar de obicei abia după o utilizare continuă de câteva săptămâni.


Surse:

  • Blaser MJ (2014). Missing Microbes. Henry Holt.
  • Derrien M & van Hylckama Vlieg JET (2015). Fate, activity, and impact of ingested bacteria within the human gut microbiota. Trends in Microbiology, 23(6), 354–366.
  • Ouwehand AC et al. (2002). Probiotic and other functional microbes: from markets to mechanisms. Current Opinion in Biotechnology, 13(5), 483–487.
  • Poutahidis T et al. (2013). Microbial symbionts accelerate wound healing via the neuropeptide hormone oxytocin. PLoS One, 8(10):e78898.
  • Varian BJ et al. (2016). Beneficial bacteria inhibit cachexia. Oncotarget, 7(9), 11803–11816.
  • Walter J et al. (2018). Establishing or Exaggerating Causality for the Gut Microbiome: Lessons from Human Microbiota-Associated Rodents. Cell, 174(4), 800–804.e6.
  • Wegh CA et al. (2019). Postbiotics and Their Potential Applications in Early Life Nutrition and Beyond. International Journal of Molecular Sciences, 20(19), 4673.

0 comentarii

Lasă un comentariu