L. reuteri: capsulă sau iaurt – ce este mai eficient?

Publicat la 4 iunie 2025

Este suficient să iei L. reuteri doar câteva zile sub formă de capsule – sau iaurtul este mai util pe termen lung?

Întrebarea dacă poți lua pur și simplu Limosilactobacillus reuteri timp de câteva zile sub formă de capsule și să modifici astfel ceva permanent în intestin este frecventă. Iată cele mai importante fapte confirmate științific:

1. Colonizare temporară, nu permanentă

Contrar presupunerilor multora, L. reuteri nu colonizează permanent intestinul atunci când este administrat pe cale orală. Mai multe studii arată că până și tulpinile probiotice cu tolerabilitate și eficiență ridicate tranzitează de obicei temporar intestinul, atât timp cât sunt administrate regulat. Dacă administrarea este oprită, cantitatea detectabilă a acestor bacterii dispare în decurs de câteva zile până la câteva săptămâni (Walter et al., 2018; Derrien & van Hylckama Vlieg, 2015).

Acest lucru se datorează, printre altele, faptului că, în cazul oamenilor din societățile occidentale, nișele ecologice originale pentru aceste bacterii s-au pierdut din cauza alimentației moderne, a medicamentelor (în special a antibioticelor) și a standardelor de igienă (Blaser, 2014). În aceste condiții, stabilirea permanentă a bacteriilor reușește doar rareori.

În general, nu este suficient să iei capsule doar câteva zile. Contează administrarea continuă, la fel ca în cazul unei plante care trebuie udată regulat pentru a se dezvolta.

2. Capsulă versus iaurt – diferențe de efect și cost

În timp ce capsulele cu L. reuteri reprezintă o opțiune comodă, iaurtul preparat în casă oferă mai multe avantaje:

• Cost: Dintr-o singură capsulă se pot obține prin fermentare până la 20 de porții de iaurt. Astfel, iaurtul este mult mai ieftin – în special în cazul consumului zilnic.
• Dozare: Iaurtul conține o cantitate de bacterii mult mai mare decât o singură capsulă. Cercetările arată că efectele probiotice sunt adesea dependente de doză (Ouwehand et al., 2002).
• Metaboliți suplimentari: În timpul fermentării se formează substanțe postbiotice, precum acizi grași cu lanț scurt, vitamine din complexul B sau peptide bioactive, care pot avea efecte benefice suplimentare asupra sănătății (Wegh et al., 2019).

Rata de supraviețuire a probioticelor în stomac: capsule versus iaurt

Provocările pentru probiotice în stomac

Stomacul uman reprezintă, prin pH-ul său acid (aproximativ 1,5–3,5), un obstacol considerabil pentru probioticele administrate pe cale orală. Multe tulpini probiotice sunt sensibile la acest acid și pot fi inactivate în timpul trecerii prin stomac.

Rata de supraviețuire în capsulele probiotice

Un studiu a analizat rezistența diferitelor probiotice comerciale în condiții gastrice simulate. Rezultatele au arătat că multe dintre aceste produse, în special cele fără înveliș gastrorezistent, au prezentat o rată scăzută de supraviețuire. Unele produse au prezentat, după 90 de minute într-un mediu acid (pH 2), o reducere a bacteriilor viabile cu până la 3 ordine de mărime, ceea ce corespunde unei reduceri de 1.000 de ori.

O altă cercetare a confirmat că multe capsule probiotice fără mecanisme speciale de protecție nu sunt suficient de rezistente la acizii gastrici și biliari, ceea ce le pune sub semnul întrebării eficiența.

Rata de supraviețuire în produse lactate fermentate, precum iaurtul

În schimb, produsele lactate fermentate, precum iaurtul, oferă bacteriilor probiotice o matrice protectoare. Un studiu a arătat că tulpinile probiotice din iaurt au prezentat o rată mai mare de supraviețuire în timpul trecerii prin stomac. Acest lucru este atribuit capacității de tamponare a proteinelor din lapte și a altor componente ale iaurtului, care cresc pH-ul în stomac și reduc astfel acțiunea acidului.

În plus, s-a constatat că asocierea probioticelor cu produse lactate îmbunătățește semnificativ rata de supraviețuire a bacteriilor în comparație cu apa. Într-un studiu, anumite tulpini de Lactobacillus au supraviețuit cu până la 197% mai bine în lapte decât în apă.

Rata de supraviețuire a bacteriilor probiotice în timpul trecerii prin stomac este esențială pentru eficiența lor în intestin. Studiile arată că produsele lactate fermentate, precum iaurtul, oferă un mediu protector care reduce acțiunea acidului gastric și crește astfel rata de supraviețuire a probioticelor. În schimb, multe capsule probiotice, în special cele fără înveliș gastrorezistent, pot prezenta o rată mai scăzută de supraviețuire.

Prin urmare, consumul regulat de iaurt probiotic poate fi o metodă mai eficientă de a beneficia de avantajele bacteriilor probiotice.

3. Efectul pe termen lung necesită utilizare pe termen lung

Multe dintre efectele benefice documentate ale L. reuteri, de exemplu asupra producției de oxitocină, masei musculare, somnului sau dispoziției, au apărut în studii abia după câteva săptămâni de administrare zilnică. Efectul nu se bazează doar pe o colonizare de scurtă durată, ci pe interacțiunea constantă a bacteriilor cu sistemul imunitar, sistemul nervos intestinal și axele hormonale (Varian et al., 2016; Poutahidis et al., 2013).

Rezumat:

• Administrarea capsulelor cu L. reuteri timp de câteva zile nu este suficientă, deoarece tulpina, de regulă, nu se stabilește permanent în intestin.
• Pentru un efect durabil este necesară administrarea regulată.
• Iaurtul preparat în casă este mai eficient, mai ieftin și conține substanțe suplimentare benefice pentru sănătate.
• Efectele benefice apar de obicei abia după utilizarea continuă timp de câteva săptămâni.

Surse:

• Blaser MJ (2014). Missing Microbes. Henry Holt.
• Derrien M & van Hylckama Vlieg JET (2015). Soarta, activitatea și impactul bacteriilor ingerate în cadrul microbiotei intestinale umane. Trends in Microbiology, 23(6), 354–366.
• Ouwehand AC et al. (2002). Microbi și alte microorganisme funcționale: de la piețe la mecanisme. Current Opinion in Biotechnology, 13(5), 483–487.
• Poutahidis T et al. (2013). Simbionții microbieni accelerează vindecarea rănilor prin intermediul hormonului neuropeptidic oxitocină. PLoS One, 8(10):e78898.
• Varian BJ et al. (2016). Bacteriile benefice inhibă cașexia. Oncotarget, 7(9), 11803–11816.
• Walter J et al. (2018). Stabilirea sau exagerarea cauzalității pentru microbiomul intestinal: lecții de la rozătoarele asociate cu microbiota umană. Cell, 174(4), 800–804.e6.
• Wegh CA et al. (2019). Postbioticele și posibilele lor aplicații în nutriția timpurie și nu numai. International Journal of Molecular Sciences, 20(19), 4673.